CRONICĂ DE CONCERT: Cum a serbat Iris 40 ani de existenţă fără Minculescu!
Concertul aniversar a fost un regal hard-rock de două ore jumate care s-a lăsat cu instrumente distruse pe scenă
Într-o zi de vară, nu cu foarte mulţi ani în urmă, mergeam să-mi cumpăr nişte tutun, iar în drumul meu a trebuit să trec printr-un grup de onorabili domni care serveau cu soarele în cap cel puţin a treia bere pe trotuar şi nu era nici ora prânzului măcar. Ştim cu toţii aşa-numiţii beţivi de cartier. Erau foarte vocali, aveau o mică polemică. Motivul gâlcevei era plecarea lui Minculescu de la Iris. Mai este sau nu Iris, demn de numele pe care îl poartă, fără Minculescu!
Să lămurit puţin acest aspect. Am fost la concertul aniversar Iris 40 ani de la Berăria H şi i-am văzut într-un show de peste două ore. Şi am să spun din capul locului că n-am fost foarte convins de declaraţiile toboşarului Nelu Dumitrescu, privind chimia dintre noii membri Iris. M-am înşelat.
Ca tot omul, cred c-am văzut destul de multe concerte cu Iris, cât să pot face o comparaţie. Ce am văzut la noua formulă a trupei în recentul show a fost ceva ce nu am mai văzut cred de peste 20 ani la Iris, şi anume, bucuria de a fi pe scenă, de a cânta, de a, cum se spune, o da bine. Şi, deşi, în proporţie de 90%, toţi cei care purtau tricouri cu Iris cumpărate de la merchandise aveau burtă, publicul a fost la înălţime.
Nu ştiu ce regim alimentar are chitaristul şi membrul fondator al trupei, Nuţu Olteanu, dar pot să spun că pe parcursul întregului show a părut a fi vântul ideal în pupa Corabiei cu pânze, Iris. Şi nici toboşarul Nelu Dumitrescu nu s-a lăsat mai prejos. Ca şi restul trupei, de altfel. Sunt convins c-au avut emoţii, dar cu toţii, fără excepţie, au fost impecabili pe scenă. Şi pot să vă spun c-au tras foarte tare la sala de repeţiţii să iasă aşa.
Şi bănuiesc că cele mai mari emoţii le-a avut noul vocalist, Costi Sandu, care a fost, este şi va fi mereu comparat cu Minculescu. Dar este o treabă pe care şi-a asumat-o, şi tot cel pot să spun este că s-a descurcat onorabil, mai ales în piesele de forţă ale trupei, pentru care vocea sa pare a fi exact ce trebuie. Trupa a ştiut să-l şi facă să se lase aşteptat, primele două piese fiind cântate de Nuţu cu vocea. Iar invitatul special, Dan Bitman, a intrat destul de repede pe scenă pentru trei piese, lăsând publicul să se obişnuiască mai lesne cu noul vocalist.
Cu toţii ne-am întrebat ce caută trei seturi de tobe pe scenă. Două au fost pentru un solo de tobe între Nelu Dumitrescu şi fiul său, Cristi Dumitrescu, care este un toboşar ucigător de bun. Cel de al treilea set de tobe a fost unul de sacrificiu. L-au distrus, întocmai cum făceau The Who în anii 70. Şi nici Nuţu nu s-a lăsat mai prejos, dând cu o chitară de pământ şi călcând-o în picioare până i s-a rupt griful.
Prin urmare, oricât l-am plânge unii pe Minculescu, opinia mea este că odată cu plecarea sa şi a celorlalţi doi membrii din Iris, trupa chiar pare să aibă un suflu proaspăt, lipsit de blazare. Şi n-ar strica să conştientizeze faptul că sunt în faţa unei şanse reale de a fi din nou ce ştim unii dintre noi că înseamnă Iris. Şi de bun simţ ar fi să ne dorim asta şi pentru proiectul personal al lui Minculescu & Co.
Silviu Munteanu
