Odihnească-se în pace!
Pe 20 iulie, lumea muzicală a fost şocată de vestea sinuciderii lui Chester Bennington la vârsta de 41 ani. Vocalistul Linkin Park s-a sinucis, lăsând în urmă muzica sa, adorată de milioane de fani din întreaga lume.
Mai presus de orice îndoială, muzica Linkin Park îşi are locul bine stabilit în rock, iar vocea specială a lui Chester Bennington a făcut multe inimi să rezoneze. Piese precum Crawling, In The End şi One Step Closer au făcut ca albumul lor de debut, Hybrid Theory, să se vândă în peste 11 milioane de exemplare doar în Statele Unite.
Bennington s-a născut pe 20 martie 1976 în Phoenix, Arizona. A fost fiul lui Susan Elaine Johnson şi al lui Lee Russell Bennington. Copilaria sa n-a fost tocmai una normală, Chester fiind abuzat sexual de un bărbat de către un bărbat mai în vârstă, când avea doar 7 ani. Abuzurile au continuat până când a împlinit 13 ani, Chester temându-se să mărturisească prin ce trecea de frică să nu fie considerat mincinos sau gay.
Părinţii său au divorţat când avea 11 ani, fapt care l-a făcut să apuce calea drogurilor. La 17 ani s-a mutat cu mama sa, fiindu-i interzis să iasă din casă pentru a lua iar calea drogurilor. Refugiul său a fost în muzică.
La acel moment, Bennington era pasionat de trupe precum Depeche Mode sau Stone Temple Pilots, cu cei din urmă cântând câţiva ani mai târziu. De asemenea, în anii tinereţii, a fost vocalist în două trupe, Sean Dowdell and His Friends şi Grey Daze. Cu nici una dintre ele nu a depăşit nivelul unor înregistrări demo.
Fiind în căutarea unei cariere muzicale, Bennington avea să-l întâlnească vice-preşedintele de la acea vreme A&R de la Zomba Music, care i-a aranjat o audiţie cu viitorii membrii Linkin Park. A reuşit să se integreze repede în grup şi să înoade o prietenie cu celălalt vocalist al trupei, Mike Shinoda. În cele din urmă au semnat cu casa de discuri Warner Bros. şi aşa a apărut primul disc Linkin Park, Hybrid Theory.
Vânzările le-au adus de la sine un lung turneu în acelaşi an, cântând în deschidere pentru Korn în Family Values Tour şi la Ozzfest.
Unul din elementele cheie ale acestui prim album a fost, bineînţeles, Bennington. Vocea sa de tenor a fost captivantă şi uşor de reţinut. Mai mult, a servit perfect ca un contrapunct cu rap-ul lui Shinoda.
Practic discul de debut a fost un mare succes. Lansat pe 24 octombrie 2000, a ajuns pe locul 16 la vânzări în Billboard 200, iar în 2001 a fost cel mai bine vândut album al anului. Tot în 2002, Bennington a dat cu vocea pe piesa System, scrisă de vocalistul Korn, Jonathan Davis, de pe coloana sonoră a filmului Queen of the Damned.
În cele din urmă, Linkin Park s-a întors în studio pentru a înregistra cel e al doilea album, Meteora. Aici, versurile lui Bennington s-au dovedit a fi mult mai nuanţate, având ca teme depresia şi dependeţele sale.
Practic, albumul Meteora a aşezat trupa pe un drum ascendent.
În 2005, Bennington a format trupa Dead Sunrise, alături de care a lansat albumul Out of Ashes în 2009.
Linkin Park avea să revină în 2007 cu cel de al treilea album, cu un nou sound care avea să se îndepărteze de NU Metalul de pe primele două discuri. Single-ul What I’ve Done avea să devină una din cele mai cântate piese în vara acelui an, iar pe Given Up, putem auzi un ţipăt de a lui Bennington de 18 secunde.
Reinventarea sound-ului nu avea să se termine pe albumul Minutes to Midnight, ci a continuat şi pe albumele A Thousand Suns şi Living Things, unde Linkin Park a experimentat mult mai mult folosind şi foarte multe elemente electro.
În mai 2013, Bennington avea să devină vocalistul trupei pe care o iubise în anii adolescenţei sale, Stone Temple Pilots, după ce aceştia renunţaseră la serviciile lui Scott Weiland. Alături de noii săi prieteni a făcut un turneu şi a înregistrat EP-ul High Rise, care conţine single-urile Out of Time şi Black Heart. În noiembrie 2015, Bennington părăsea în condiţii amicale Stone Temple Pilots, scuzându-se că reuşeşte cu greu să se împartă între două trupe şi familie.
Ultimii trei ani l-au găsit pe Bennington în diferite proiecte. În 2014 lansa penultimul album cu Linkin Park, The Hunting Party, unde trupa avea să revină la un sound cu mult mai mult distors în chitare. De asemenea, Chester a mai avut diverse colaborări cu Page Hamilton de la Helmet, Daron Malakian de la System of a Down şi Tom Morello de la Rage Against the Machine.
În acest an Linkin Park avea să lanseze cel mai blamat album, One More Light. Trupa a ales să facă tranziţia de la rock la pop, iar vocea lui Bennington avea să sune cum nu s-a mai întâmplat vreodată pe albumele anterioare, fapt care a dus la o întreagă nevroză din partea fanilor.
După ce toată lumea a hulit noul sound pop discul a ajuns No.1 la vânzări în Top Billboard 200, cu 111.000 copii vândute, din care 100.000 pe CD şi restul pe digital download.
Bennington s-a fost căsătorit cu Talinda Ann Bently în 2011 cu care a avut trei copii. Dintr-o căsătorie anterioară acesta a mai avut doi copii, iar cel de al şaselea a fost adoptat.
Vocalistul a fost un înfocat susţinător au cauzelor caritabile pe care le-a susţinut prin fundaţia trupei, Music for Relief, care a reuşit să strângă şi să doneze fonduri pentru victimele uraganelor Katrina, Sandy, tsunami-ul din Japonia şi multe altele.
Dincolo de faptul că versurile lui Bennington sunt în general despre depresie, sinuciderea sa nu este tocmai un lucru care să poată fi uşor trecut cu vederea.
Condoleanţe familiei sale şi fanilor Linkin Park din lumea întreagă.
Îi vom rămâne veşnic recunoscători lui Chester Bennington pentru că a fost parte din una din cele mai importante trupe rock din toate timpurile.
Odihnească-se în pace!
Sursă: Loudwire